My silent night…
Navigam putin pe cateva site-uri si am ajuns pe un mai vechi si demodat site de socializare. SI m-am apucat sa ma mai uit ce e pe acolo,arhive bla bla…
Am dat peste o serie de chestii si mi-am amintit cum mi-a placut mie de cineva fara sa-l cunosc. Habar n-aveam cum arata,cine e sau cu ce se ocupa dar mi-a placut ataaat de mult incat nici pana in ziua de azi nu stie nimic :)) Funny,right?
Acum stiu cum arata si cu ce se ocupa dar tot n-am aflat „cine e” …
BIneinteles ca urmatorul meu gand a fost ” de ce n-am spus nimic?” Nu e prima oara cand mi se intampla…Mi-am dezvoltat atat de mult instinctul de auto-aparare incat nu-mi permit sa fac greseli de felul asta. Oricat as striga „carpe diem” ,nu-mi sta in fire. Poate am fost la un moment dat asa (ma indoiesc) dar acum n-as mai face ceva fara sa gandesc de 10 ori inainte.
Norocul meu este ca iubesc noaptea si-mi permit sa-i arat ei ce simt si ce gandesc.