Lună: martie 2010

Hehe..

Posted on de eyesblue

Am primit si rezolvarea…cu un simplu telefon!

Un prieten pe care nu l-am mai vazut de 1000 de ani si care ma face sa rad mereu,din suflet. O sa iesim la un suc ceva si o sa povestim. Stiu ca de asta am nevoie,o sa ma relaxez si o sa ies din cercul asta vicios.

Azi am o zi buna. Desi nu e o vreme deloc grozava,sunt foarte fericita. Pana si oamenii de la birou au observat ca radiez. Nu stiu ce e cu mine,poate am ajuns la limita..probabil ca asta e pentru ca acum 2 zile am inceput sa urlu la mine si sa imi impun sa accept lucurile asa cum sunt. Pai deja nu se mai poate :))

O sa revin diseara cu o scurta informare . Rahat,defect profesional :))

Hugs and kisses darlin’

Buuun…

Posted on de eyesblue

S-o luam sistematic. Trag aer in piept si incep :

1. Mi-e frica de Paste. Mi-e atat de frica. Pentru ca noi doi mereu mergeam la biserica,chiar daca niciunul nu era bisericos. Mergeam,luam lumina si apoi treceam pe la curte…urma apoi casa noastra ,cate un pahar de vin,o vorba si apoi somn. Pentru ca nu a existat an fara masa cu totii. Anul asta tu nu mai esti si eu sunt singura. Ce ma fac?

2. Cica  anul asta schimb prefixul si cica ar trebui sa ma bucur. Cum as putea? Cum as putea cand stiu ca tu n-o sa ma vezi? Cand stiu ca am fost o cretina 19 ani si n-am stiut sa te pretuiesc decat in putine clipe? Cum se face ca desi tie ti-am spus cele mai grele cuvinte ,tot cu tine am cele mai frumoase amintiri?

3. Ha,aveam si eu o dorinta…singura dupa mult timp,o dorinta adevarata si eram super entuziasmata. Ghici ce?! S-a dus pe pula!

4. I don’t ever wanna feel like I did that day
Take me to the place I love, take me all the way
…mi-e dor de mare si mi-e dor sa fiu fericita.

Gand :

Posted on de eyesblue

Daca nu fac ceva repede,dar repede ca sa-mi revin,o s-o iau razna.JUR!

Efectiv ma misc de durere. Nu pot sta pe loc,simt ca ma prabusesc si ca ma sufoc. Simt ca n-am motive pentru secunda urmatoare,sunt goala,atat de goala.

Nu stiu ce vreau,ce simt,ce pot,ce o sa fie. Nu stiu cine sunt si nu mai pot gandi.

Ce se intampla cu mine? Oh,Doamne,te rog ajuta-ma!

Posted on de eyesblue

Stiu ca n-am mai scris de ceva vreme. Am incercat sa evit sa scriu pentru ca probabil n-as fi facut altceva decat sa ma plang si asta insemna sa dau glas gandurilor destul de dureroase.

N-am avut o perioada prea buna. M-am gandit foarte mult la tata si la tot ce a fost ,dar incerc sa accept lucrurile asa cum sunt si ma rog din suflet ca la un moment dat sa nu ma mai simt atat de doborata.

Ieri si azi au fost zile frumoase. Am fost si mi-am cumparat role,m-am intalnit cu fetele si am ras. Chiar am ras.

Desi pana acum tot ce imi doream era sa dorm,acum parca am pofta de viata. Azi m-am trezit devreme si maine planific sa fac la fel. Incerc sa ma desprind de lumea de vis pe care mi-o creez si sa incep sa traiesc.

De asemenea mi-am dat seama ca am nevoie sa ma impac cu propriul trecut ca sa pot accepta prezentul si sa primesc viitorul.

La servici e ok. Baietii clar nu sunt pe creanga lor dar imi place ca atmosfera s-a destins si radem si glumim mai toata ziua. Astfel trece timpul uber repede.

Cred ca a venit primavara si in sufletul meu!

Apropo ,ma gandeam intr-o zi cand eram pe terasa (la birou) la urmatoarea chestie : oamenii isi fac cruce si pupa icoane,dar dau cu piciorul unui copil,ei isi fac cruce in timp ce il injura pe nesimtitul ala de mosneag care nu traverseaza mai repede,pupa icoana in timp ce se gandesc cu sila la altii. Oare ipocrizia nu mai are limite sau biserica a avut un PR atat de bun?

FWD email

Posted on de eyesblue

Un om deosebit,cu o inima mare..pacat ca sunt mii de km intre noi.

Mai jos,mailul meu :

hey there! i’m sorry i didn’t reply to your last email but i have been so busy with my school and with my job.
You asked me if I am ok? Well,i don’t really know the answear to that. I’m trying to be strong for my mom and for my own sanity of course.I never realised how hard it is without a person. I always thought he will always be there and now that he isn’t I feel like i’m empty. I’m trying to reconnect with God but i’m finding that hard as well.
My days are the same : i wake up in the morning,i go to the office,at 6 I go home ,talk with my mom and after that i sleep. The week-ends are the worst,i can’t even get out of bed. I don’t like going out,i have to pretend i’m happy and stuff.
Like i said before,i feel i have a hole in me that won’t close up. I stay up at night (sometimes,mostly week-ends) and i think about him,and i see all kind of flash backs and then i feel i need somebody…but there is no one.
Today ,it’s friday,it’s been exactly 1 month and 3 weeks since he died. And it’s like a rule,if it’s friday i cry…with tears or in myself,i feel so thore apart. 
I don’t know what to do besides being strong for mom…i can’t find a reason to wake up. I find myself thinking that it’s useless to get out of bed.
 
Damn,i’m sorry ,i’m being selfish. What’s up with you?
Hugs’n’kisses.

Inapoi in timp..

Posted on de eyesblue

Se intampla deseori cand ma gandesc altundeva sa gresesc data,adica sa scriu in loc de 2010 ,2009.

Si ma apuca gandurile…Anul 2009 :

-la inceputul anului am ars-o frumos..am lenevit mult,mi-am facut griji pentru BAC si planuri de viitor

-a venit BACul si a trecut..si eu l-am trecut,cu bine chiar.

-nu m-am dus la mare,nici la munte. Nu am plecat nicaieri dar am haladuit prin mai multe parti.

-tot in vara am trait si cateva povesti frumoase..poate chiar ultimele povesti cu sentimente si fara prejudecati.

-a venit toamna..m-am mutat,credeam ca-mi traiam visul. Apoi am aflat de tata dar nu m-a lovit realitatea asa repede.

-timp de 4 luni am trait departe de mama,de tata,de casa…am trait multe,am trecut prin multe. M-am schimbat mult,poate ca am pierdut din mine prea mult intr-o perioada prea scurta . Nu stiu cat observa cei din jur (desi 2 persoane care ma cunosc relativ bine,mi-au confirmat ca ceea ce spun e adevarat) ,dar eu simt. Nu mai am veselia aia si daca par vesela,in 90 % din cazuri ma prefac. Nu vreau sa sune altfel decat este,eu rad,mai rar dar rad,  insa sunt putine ocaziile cand rad din suflet. SI pe langa veselie simt ca am mai pierdut si altele,nu stiu cand si cum.

-iarna a fost lunga si rece..la propriu. El a murit si eu se pare ca nu pot sa trec peste. Poate de asta nu sunt in stare sa am o relatie de lunga durata,pentru ca sunt atat de idealista si caut atat de multe intr-un om,poate mi-e frica de obisnuinta. Ne obisnuim cu omul ala si devenim atat de comozi ca uitam ce inseamna cu adevarat pentru noi..dar asta intr-o alta zi.

Ii povesteam Andreei ca mi s-a parut ciudat si usor tras de par cand imi spunea Oana ca ea se gandeste zilnic la mama ei . Acum realizez ca avea dreptate. Orice chestie,oricat de mica si nesemnificativa ar fi pentru altii,mie imediat imi trezeste o amintire. SI in ultima vreme am amintiri pe care le-am crezut pierdute,momente pe care nu mi le-as fi adus aminte nici in 1000 de ani. Cel mai trist este ca sunt destul de rare momentele cand am amintiri fericite,cel mai des imi amintesc de clipele alea urate.

Simt iar cum ma cuprinde disperarea..maybe,after all,i really am a weak person.

E o simpla stare de spirit…

Posted on de eyesblue

Dupa o „cadere” in marele meu fel,m-am ridicat miraculos si am o noua stare de spirit. Nu stiu nici eu care este aceea dar o sa jonglez cu ea sau o s-o las sa ma cuprinda.

Astazi, trecutul a revenit. Un trecut de care mi-e scarba si de care m-am plictisit. O sa ma joc si o sa rad pentru ca nu-mi provoaca decat mila.

P.S. : Am luat examenul ala greu!

P.S.2 :  Acum nimeni nu mai face cafeaua dimineata…mi-e dor de tine!