Stiu ca exista proverbul „ce nu te omoara,te face mai puternic” dar eu cred ca o sa-l rescriu : „ce nu te omoara,te face imun!”

Ma surprind in unele momente ca respir superficial. Adica,traiesc superficial. Rad si zambesc,glumesc,ascult dar toate astea le fac pentru ca „asa trebuie”.

In general,pentru 2 persoane incerc sa imi pastrez mintea libera,sunt 2 persoane care au nevoie de mine si eu de ele..dar atat!

Nu sunt obosita,nu sunt trista sau la capat de drum. Stiu sa-mi reprim sentimentele si gandurile atunci cand vreau. La serviciu nu arat ce simt. Ei vad in mine o fata vesela si zambereata,probabil cred ca sunt o persoana puternica.

Nu am nevoie de nimic. Vorbesc despre unele chestii dar din reflex,pentru ca de ani de zile lucrurile alea m-au preocupat.

Nu am timp de altii..acum ea imi ocupa universul si gandurile mele se plimba constant catre ea. Niciodata n-am crezut ca o sa se ajunga aici dar nu regret.

Stiu ca timpul n-o sa stea in loc pentru mine,ca sunt eu Diana..nu! Timpul curge si cu fiecare minut irosesc viata asta.

Nu stiu de ce scriu chestiile astea,probabil n-au sens. Nici n-as vrea sa le gaseasca cineva sensul sau macar sa incerce.

Poate un scurt rezumat la tot ce e mai sus ar fi : mi se rupe de tot!

Dar nu la modul ala dramatic,pur si simplu sunt selectiva cui acord atentie sau simtire.

Va urez o noapte buna!

PS : Am luat primul examen si fratele meu mi-a spus pentru prima oara in viata ca e mandru de mine. Imi pare rau ca nu mai e tata sa vada ca sunt in prima sesiune si am dat primul examen. Imi pare rau ca nu ma vede facand 20 de ani si ca nu apuca sa-mi spuna ca e mandru de mine. Imi pare rau ca nu mai e ..atat de rau imi pare…