Despre … amintiri

M-am trezit de dimineata astazi si stateam la o cafea singura cu jurnalul in brate. Anul trecut am fost la mare de 3 ori,in 3 statiuni diferite..dar Vama mi-a ramas in suflet …

” Dorul nu poate fi stins decat cu Vama Veche. Dar dorul de Vama Veche nu poate fi stins cu nimic. Aici e spirit,e libertate,e dragoste, e nebunie, e cautare, e descarcare, e incarcare, e bere rece langa hamsii, e o mare inegalabila, e prietenie, e intelegere, e neintelegere , e TOTUL. Aici te desfaci in bucatele, te ambalezi din nou intr-un puzzle dicatat de valuri si renasti,cu o noua figura,cu un nou spirit,cu un nou trup. Vama e mereu noua si atat de veche,atat de prafuita si atat de uda ca-ti usuca sufletul de dor …”

Sub aceasta descriere eu am completat : Imi doresc sa uit ce inseamna rautatea,sarcasmul si sa-mi amintesc rasul ala din suflet. Vama mi-a adus aminte de copilul din mine,iar orasul l-a ingropat din nou in praf,rautate,probleme,griji. Vreau sa uit iar de mine si sa retraiesc rasaritul superb din Vama Veche.

Si chiar vreau …

Rahat cu polonicu’ !

De ceva timp vreau sa scriu post-ul asta … mi-a luat ceva dar acum am atins limita suportabilului.

De ce c…t toti rahatii de oameni isi dau cu parerea despre Romania si o blameaza de parca e ultima tara,cea mai de cacat si cea mai cea. Mie mi-a ajuns cutitu’ la os,sincer va spun! Pai de ce dracu’ mai stati aici daca va e asa bine in Spania sau in …. mea …duceti-va fratilor toti ,ca nu ne suparam. De parca nu oamenii fac Romania de cacat.

Avem atatea valori incredibile pe care nici in 1000 de ani nu ar atinge-o americanii sau nici macar alte natii „mai rasarite”. Hai sictir dobitocilor!

Cand ii auzi ” Nu domle,Romania-i de cacat,saracie,mizerie,prostie…” . ASA SI?! Du-te dracu in Italia sa te alerge aia cu furcile…

Nu zic ca Romania e Paradis…dar trebuie,in puii mei,sa-i recunoastem valorile. Unde dracu e spiritu’ ala de a ne apara tara? S-a dus dracu’ odata cu bunul-simt si respectul,nu? Da,stiam eu.

Plecati ma toti,nu ma supar daca raman singura. Literatura am destula,arta am destula,marea e aproape,muntele la fel…pai ce,credeti ca n-am ce face o viata intreaga in Romania? Sictir !

Dar in realitate stiti care e problema? Pupam in cur prea multa lume. Noi facem engleza,franceza,germana,spaniola din scoala generala…sau chiar de la gradinita. Noi avem gradinite cu predare in limba germana si NU SUNT pentru nemti…sunt pentru romani! Cat de aiurea e asta?! Atat de aiurea incat daca te duceai pe la straini acum cativa ani si-i intreba-i unde-i Romania,te intrebau daca e pe planeta Pamant! Si nu glumesc,a patit-o varul meu! Si noi suntem buni sa-i lingem in … ,sa uitam cine suntem cu adevarat,sa ne uitam valorile.

Imi pare rau,gasisem pe net un filmulet foarte interesant.O sa-l caut si o sa-l pun aici, si o sa-l dau si mai departe..pentru ca prea multi se vad stapani in tara lor (cand se intorc cu BMW-ul) cand ei de fapt sunt sclavi in alta parte. Am zis!

Panica?

So… ha..ma umfla rasu’ ! :)) am un ras d’ala nervos… nu prea pot sa scriu coerent…pentru ca,mi-am demonstrat iar cat de fraiera sunt.

Eu imi fac promisiuni,liste cu schimbari pe care vreau sa le fac la mine,liste cu „must do” ,”never do” …si iese un mare ca-cat!!!

Pentru ca mi-o iau peste ochi,pentru ca sunt eu naiva si proasta si cred in toate minciunile insirate de toti handicapatii care par total altceva decat ce reiese ca sunt in relitate dupa ceva timp.

De ce? Jur ca o alta intrebare nu am in minte in momentul asta..”de ce” e cea mai simpla intrebare si in acelasi timp imi vine sa ma dau cu capu de toti peretii cand o aud si cand sunt intrebata.

De ce a trebuit sa fiu acolo la ora aia? De ce am ridicat ochii din pamant? De ce mi-am activat bluetooth-ul? De ce am ramas pana la 6 dimineata sa vorbim? De ce nu m-am dus direct acolo si am ramas la ea? De ce am ocolit? De ce n-am plecat cu ei? De ce l-am sunat? De ce ,de ce…?

Stii care e culmea? Existau 100.000 de variante…eu am ales-o fix pe ce care m-a adus in cacat!

Imi place totusi de mine ..sunt chiar fenomenala…am ajuns tot ce nu-mi doream vreodata sa ajung! and it hurts like hell sometimes…

I wonder if … ah,never mind…

Show must go on …

Am 19 ani -adevarat! ..am crize existentiale -adevarat!

Dar de ce simt acum ca sunt goala? De parca cineva mi-a luat inima,mi-a terfelit-o prin noroi,nisip,mal si tot ce e mizerabil , si a lasat-o acolo.

Joi seara,fericite,3 cucuiete se gandesc sa mearga acasa,la 23:30 singure pe drum. Eu trebuia sa ajung la cineva,la o petrecere,celelalte doua fete sa mearga acasa. Initial,ne-au abordat 4 tigani dar intr-un mod nu violent sau iesit din comun. Am lasat-o pe prietena mea acasa si cu cealalta am plecat spre apartamentul respectivului. Efectiv,ne-au urmarit,ne-au alergat,am avut noroc ca am dat peste un cuplu si ne-au luat la ei in masina.

EU de obicei nu ma sperii asa usor,insa pur si simplu aveam senzatia ca se va intampla ceva rau. Nu era fenomenal de tarziu si pana la urma eram la 100 de metri de centrul orasului! Unde dracu’ se plimba politia? Vin sa dea amenzi in parc pentru ca te prind cu seminte sau cu picioarele pe banca,dar in schimb te pot viola lejer 4 retarzi fara sa fie prinsi…

In noaptea aia nu am dormit deloc bine. Din 2 motive : intamplarea cu tiganii si faptul ca am pierdut pe cineva. De fapt,nu stiu daca nu cumva e viceversa. Oricum ar fi,doare. Sper doar sa-mi revin indeajuns de repede,sa nu fiu nevoita sa plang 🙂

Despre prieteni…

Am multe cunostinte.Cunosc multi oameni sau cel putin asa cred.

Problema sta in faptul ca imi place sa-i incadrez in anumite categorii : cei mai buni prieteni,prieteni de distractie,prieteni doritori de senzatii tari…

Apropo de asta…eu obtin cea mai buna imagine despre cum sunt eu in realitate dupa oamenii din jur. Omul,oricat ar medita nu ar ajunge sa se cunoasca pe sine insusi fara sa se vada prin cativa ochi exteriori…cel putin asta-i parerea mea. Nu ma refer la fizic,ma refer strict la comportament/atitudine/reactii/personalitate.

Am o prietena care este total diferita in anumite situatii : cand este cu noi(prietenele ei) este cea mai de gasca fata,glumeata,decenta,per total foarte ok. Cand apar oameni noi s-a terminat :)) Se transforma ..intr-o persoana pe care de fapt nimeni n-o place si oricat am incerca sa-i spunem nu reuseste sa constientizeze si spune ca asa e ea (parca sunt eu in post-ul trecut).

Dar m-a facut atat de constienta de penibil incat am ajuns sa ma controlez foarte mult.Poate e un lucru bun,poate nu,dar stiu sigur ca in realitate nimeni nu te poate cunoaste cu adevarat. Decat tu cu tine insuti,la sfarsitul zilei,dupa ce te-ai vazut in muuulte perechi de ochi,sa-ti dai seama de adevaratul „hram” pe care-l porti.

Again and again

Mi-o fur de fiecare data. Parca sunt blestemata..nu nu,o tiganca mi-a zis ca am farmece facute .Imi vine sa rad oarecum dar parca mai degraba cred varianta asta decat pe cea ca sunt o fraiera.

Ma plimb iar on the streets of Philadelphia … si nu mi-e bine,deloc. Stiu ca trebuie sa ma redresez,trebuie sa ma apuc de invatat,trebuie sa incep sa ajung la ore,trebuie sa fiu un om integru si sa las distractiile la o parte . „Macar pana te vezi intrata la facultate”,spune lumea. Si dupa aia n-or sa mai fie altele?! Ha! „Ia-ti un serviciu bun,du-te la cursuri,fa ceva cu viata ta”.

Stiu foarte bine povestea si sunt satula de ea.Sunt satula de tipare si tipologii umane,de clisee si sfaturi standard.

Azi,jur ca am avut intentia sa ma duc la scoala.Pe onoarea mea..dar nu m-am trezit bine,n-am avut dorinta aia de a ma ridica din pat si de a tine capul sus. Si n-am mai ajuns…si am pierdut o zi aiurea,macar de m-as simti bine..nici atat!

Sunt criticata pentru ceea ce sunt si aud de multi ani aceleasi vorbe „Schimba-te!” . Mi se pare inuman sa-i ceri cuiva sa se schimbe. Mie,in momentul cand cineva imi cere lucrul asta,am plecat. Asta inseamna ca undeva s-a rupt un fir de ata si nodul nu mai e strans. Imi pare rau..asta sunt eu : optimista in zilele cu soare,melancolica toamna,rea cu cine trebuie,delasatoare,dar totodata ambitioasa,iresponsabila,cu durere undeva…

Si n-o sa ma schimb…pot sa raman singura pe lumea asta si nu ma schimb…de ce? ca asa vor unii? Unii vor si sa distruga Pamantul (si reusesc) dar asta nu inseamna ca o vor face. Mi-e sila de tot si de toate si simt mirosul rautatii cum pluteste in jurul tuturor lucrurilor bune…voi nu-l simtiti?

Freedom my ass…

Sa fim seriosi…omenirea a reusit cu o dexteritate uimitoare sa isi ingradeasca perspectiva,privirea de ansamblu. Da,avem ratiune dar la ce ne foloseste? Suntem precum niste albine : ne-am facut o casuta si orizonturile noastre se inchid tot acolo unde se termina casuta. Si noi avem ratiune! Pe dracu,pe langa ratiune avem si rautate,viclenie,ura,dezgust…

Suntem buni sa criticam,sa ranim..dar cand vine vorba de realitate ne lovim fix in gura! Nu educam,noi distrugem.

Wtf ?

Am dubla personalitate si o dezvolt pe-a treia …

Si nu glumesc cand spun asta..sincer,incep sa cred ca eu nu sunt omul care sa fie dintr-un singur „mediu”. Ah,cum naiba sa explic?

Ok,here’s the deal…am multi prieteni,de toate felurile. Nici la cele mai bune prietene situatia nu sta altfel : una e pitzipoanca,alta e feng-shui-ista,etc.

In mod normal,asemenea „specimene” nu se inteleg…suntem oameni cu totii,dar in lucrurile marunte intervin discrepantele.

Totusi,in ciuda oricarui fapt,eu reusesc. Nu numai ca ma inteleg cu ele,dar ma imbrac intr-un fel cand sunt cu unele,am o anumita stare de spirit,etc.

Nu e vorba ca o fac pentru altcineva,dar am impresia ca sunt o persoana maleabila.Ma mulez pe situatie(si om) si totul este ok. Este normal?N-ar trebui sa raman aceeasi cu toti? Aceleasi glume,aceleasi texte? Hmmm…

 Aceasta este o poveste care nu se incadreaza in timp si spatiu. Este realitatea cu care multi oameni se confrunta si in majoritatea cazurilor finalul este acelasi.

Poate o mana de ajutor intinsa la momentul potrivit poate schimba destinul neiertator al unor oameni uitati de lume.