Dupa ce a murit tata, mult timp nu am putut sa simt mare lucru. Stiu ca erau valuri de disperare care ma paralizau si mai stiu ca invatasem sa le blochez.

Atunci, si acum, in timp ce imi spun ca nu am sentimente, imi imaginez o usa mica, de lemn, pe care o incui. Si nu mai simt nimic.

Doar ca noptile nu functioneaza.

Si-mi pare atat de rau ca a ajuns sa-mi fie frica de durere.

I need to get away from my life and thoughts.

il_fullxfull.233448253

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s