Caut…

…un om.

Precum in povestioara cu Diogene.

Mergeam ieri pe strada,prin ploaie si nu ma grabeam sa ajung in casa goala. Ma uitam la oameni si vedeam suflete goale imbracate scump sau ieftin,invelite in parfumuri placute sau stridente.

Incercam sa-mi dau seama de tiparele umane. Chiar radeam in sinea mea si realizam ca unele chestii nu se potrivesc deloc. Dar deloc. Fiind sarbatorile mi-am auzit cate o “glumita” de la familie in legatura cu singuratatea mea. Bineinteles ca nu pot pleca ,cu varul meu si prietena lui la munte pentru ca as fi a 3-a roata de la caruta. Si cine vrea asta?!

Unde se termina jocul? De ce intotdeauna caut ceva mai mult? Si nu ma refer strict la relatii,ci si in general.Nimic si nimeni nu ma multumeste pe deplin,nu mai folosesc cuvinte de genul ” e extraordinar”,”perfect” bla bla. Acum totul la mine este ..ok.

In alta ordine de idei am avut o discutie interesanta ieri cu un tip in maxi,in timp ce ma indreptam spre Buftea. Foarte comunicativ de fel si amabil,mi-a facut loc pe scaunul de langa. Din vorba in vorba m-am trezit spunandu-i ca “e normal la 20 de ani sa crezi ca lumea e a ta…e normal ca eu sa cred ca o sa reusesc si ca o sa am totul,cat mai repede cu putinta.” Atunci el s-a uitat la mine si mi-a spus ” asa credeam si eu si am tot crezut,dar viata te ingenuncheaza si o sa vezi ca daca nu te lasi tavalita in noroi sau daca nu-ti lasi principiile la o parte,n-o sa ajungi nicaieri. Esti tanara si frumoasa,dar ai grija,nimeni nu-si mai permite in ziua de azi sa aiba principii.”

M-a intristat. Am trait cu speranta ca nimeni nu va da glas temerilor mele. Parca odata spuse cu voce tare,au un ecou mult mai puternic in suflet si in ratiune.

Am inceput din nou sa ma intreb care imi sunt limitele si pana unde ajunge “plapuma” mea.

P.S.: Intru in “criza” de muzica…parca am uitat toate melodiile care acum mult timp ma..extaziau :)

“Sleeping”

Salutare natiuneee!

GLumesc. Nu sunt asa bine dispusa.

Imi pare rau ca am abandonat (doar pe o perioada) blogul dar in ultima vreme am timp doar sa ..dorm.

Se pare ca visul mi s-a indeplinit : nu am DOAR UN JOB,am DOUA! And guess what? I’m doing pretty good.

Recunosc,renunt la multe si pierd multe dar pe de-o parte sunt multumita ca timpul ramas il investesc in lucrurile importante pentru mine (cu adevarat) : familia,facultatea,prietenii.

Multi imi spun ca n-o sa reusesc,multi imi spun sa ma intorc,dar n-o s-o fac pentru ca stiu ce pot . Stiu ca multi ma privesc intr-un anumit fel si de aceea vreau sa-mi demonstrez ca nu sunt asa. De asemenea,am invatat prea multe in ultimele 2-3 saptamani ca sa ma intorc la trecut. Mi-am promis ca n-o s-o mai fac niciodata. De ce? Pentru ca am invatat ce inseamna sa zambesti cand ai sufletul zdrobit si ce inseamna sa spui INTOTDEAUNA ce gandesti chiar daca depinzi de acea persoana.

In rest…chiar n-am timp :)

Bear hugs !

Bai…

…cred ca i’m going crazy . Ca sa vezi,de cateva zile tot navigand pe internet bineinteles ca ajung sa citesc si prostioare. Chestii de genu : ce tip de femeie esti,punctul tau forte,bullshit. Nimic ciudat pana aici avand in vedere ca asta fac de ceva ani,problema este urmatoarea : in momentul cand citesc,ajung sa ma intreb cum sunt in realitate! Asta-i panica,intelegi?

Eu consider ca ma cunosc relativ bine. Nu pot sa zic nici foarte bine,nici deloc pentru ca as exagera. Sunt undeva la mijloc. Nu mai sunt un copil si nici o adolescenta teribilista. Daca vreau,pot sa disimulez 12 ore ca sunt o persoana extrem de matura,cu pareri bine-definite si deja cu un aer de eleganta. Ca asta nu sunt eu,e altceva. Dar ma sperie chestia asta …ca am in ultima vreme momente de indoiala. Oare sunt puternica sau protectoare? Oare sunt feminina sau tind catre o persoana rece si indiferenta?

Si mai e ceva … s-ar putea sa para stupid dar eu chiar stau si ma intreb. Prietenele mele imi povestesc pataniile lor de pe la metrou sau de pe strada. Cand sunt “agatate” sau li se cer informatii. Sau ca oamenii sunt prietenosi sau tot felul de faze bizare. Acum urmeaza constatarea mea cretina : eu nu patesc. Mie nimeni nu-mi cere informatii or stuff like that. Si astazi cireasa de pe tort care mi-a crescut frustrarea : stateam pe banca in asteptarea metroului …nu stiu daca stiti la statie la Piata Muncii sunt 2 banci lipite (spate in spate) si la 20 cm alte doua la fel. Bun,eu eram pe o banca d’aia,libera (goala,fara nimeni pe ea,intelegi tu) si cea din stanga mea era ocupata de 3 persoane astfel ca mai ramaneau vreo 2 locuri libere. Vine un tip si unde credeti ca se aseaza? DA,fix pe banca ocupata. Si stateam ca proasta si ma intrebam de ce? L-am vazut ca la un moment dat m-a fixat cu privirea si (in indignarea mea) m-am intors catre el…a intors si el repede capul.

Nu cred ca la 1.59 par asa periculoasa. Nici macar mare nu sunt sa pot sa musc sau sa bat pe cineva. Stau cuminte pe scaunul meu,de obicei zambesc. Umm…poate de asta! :) ) Poate ma cred altii nebuna..Clar,am luat-o razna!

Nu-mi vine sa cred ca am scris asta,dar ma frustreaza acest fapt,da?! Plus ca la serviciu azi am avut un ghinion imens …la modul ca 8 ore toata lumea care imi raspundea la telefon urla la mine…nu sunt eu de vina vaca tampita ca idiotii pamantului de la editura Rahat nu au un IT-ist sau o persoana competenta sa te scoata din baza de date.

Plus de asta,nu-mi vine sa cred ca lucrez pentru niste rahati de oameni. Chestia asta ma agaseaza cumplit. DA,sunt o persoana idealista (foarte) si inca sper sa reusesc sa-mi gasesc un job care sa ma faca sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze.

P.s.: Descopar ca in ultima vreme n-am fost si nu sunt capabila sa spun ce e in sufletul meu. Stiu ca e un amalgam de cuvinte. Tot incerc sa gasesc “inceputul” dar imi scapa printre degete.

P.S.(2): Incep sa simt iar nevoia de …un vis. Credeam ca m-am lecuit dar se pare ca asta sunt ..vesnic indragostita,niciodata a nimanui. Cliseic si trist in acelasi timp . So ,my soul has a status : searching …

De zi cu zi …

M-am trezit de dimineata…o dimineata superba,zumzetul orasului imi trezea usor simturile si gandurile.

Cand am iesit din scara mi-am spus ca o sa am o zi minunata  asa ca am facut ceva ce n-am mai facut niciodata : i-am trimis mamei mele un mesaj de “Buna dimineata,sa ai o zi minunata!” … cred ca de asta aveam nevoie amandoua…nu,nu de un mesaj,de distanta.

Apoi am ajuns la serviciu,alte vesti bune : ne maresc salariul. Nu cine-stie-ce dar indeajuns cat sa mai raman ceva timp pana gasesc ceva mai bun.

Am un gol in stomac si vreau sa ma pot trezi mereu,zi de zi,cu un mare zambet …vreau sa reusesc si incerc sa nu ma las doborata de fricile tampite care mi s-au intiparit in minte. incerc sa schimb cate ceva la mine si ma bucur ca am ambitia sa ma concentrez exclusiv pe munca,scoala si interesul propriu adica  sa reusesc. Vreau sa cresc ca persoana si vreau sa fie altii mandrii de mine.

Maine promit-promit solemn ca ma duc la facultate. Azi am ajuns pana la Polizu si aveam cursul de la 16 iar eu am ajuns la 15..mi s-a parut prea mult sa astept asa ca am plecat acasa.

Btw : exista oameni normali la FCRP (SNSPA) nu numai pitzipoance? Ce mi-a fost dat sa vad azi la metrou,valeeeu :) )

In continuare ma tratez cu acea melodie obsedanta . i try …

Changes..

Recunosc, si o masa de oameni imi este martora : sunt cea mai schimbatoare persoana din cate am cunoscut. Nu ma referi la schimbari fizice,dar frate,cand ma apuca, nimeni nu ma opreste.

Un exemplu? Acu’ 2 minute voiam sa-mi incep post-ul cu ” ce puii mei,sunt fericita!” …nu vreau sa spun exact ce s-a intamplat in 2 (!!!) minute pentru ca nici eu nu stiu.

Da,m-am angajat..simt ca am de ce sa ma trezesc dimineata..da,duminica asta ma mut.. Nici eu nu pot sa-mi dau seama ca mi s-a indeplinit visul ..poate doar cand vad cum se schimba oamenii la fata.

Ati observat ca in carti,mai ales in cele despre contese,conti si regi ,este extrem de accentuata aceea calitate a unora de a citi totul de pe fata unui om. Si stiti cum e chestia aia ” ochii i s-au intunecat pentru o fractiune de secunda,insa doar eu am sesizat” ? Ati observat ca oamenii in ziua de azi nu mai au chestia asta? Cred ca stiu si de ce…nu mai e ceva tabu sa vorbesti despre sex,bani,femei,curve,etc … pe atunci nu-si permiteau asa ceva..pe atunci o dragoste era pe cat posibil tainuita daca era imposibila..

Si cica noi am evoluat. Da,am invatat sa vorbim la foc automat 8 ore fara sa ne oprim. Nu mai avem timp sa observam mimica,fata,ochii (oglinda sufletului,remember?) …m-am intalnit cu o prietena si i-am spus ca in sfarsit ma mut si ca lucrez si AM VAZUT exact acel fulger din ochii ei desi pe buze avea un zambet larg …nebuna nu cred ca sunt..inca.

In fine,deviez (vorba cuiva :D ) …ma apasa ceva pe suflet..dar nu stiu ce. De fapt,cred ca stiu ce dar nu vreau sa recunosc …daca stau sa ma gandesc mai bine,sunt mai multe dar nici pe alea nu le recunosc . Am luat-o razna.

Bear hugs >:D<

Simt furie …simpla furie..sentiment primar …traire primara ,animalica.. simt nevoia sa fiu rea,sa sfasii oameni,sa spun ce cred,ce gandesc,sa arat cine sunt,sa le arat cine cred eu ca sunt ei. Vreau sa rup si sa scuip,sa injur si sa urlu,sa ma umplu de ura si de furie,de nepasare si de scarba..sa nu-mi pese,sa nu ma doara. De fapt,acum nu ma doare,dar vreau sa ii doara.

Vreau sa fug,sa ma intorc,sa lovesc cu ura. Simt cum imi clocoteste sangele in vene si cum fuge…simt cum inima o ia razna si cum revin la origini.

Purtam masti si ne ascundem dincolo de ele..uitam cine suntem si mi-e scarba,de mine si de ei ! Purtam cu mandrie haine,conducem triumfatori masini,ne aratam zambetul perfect si pasim cu nasul sus. CE se ascunde dincolo?! Ce?! asta vreau sa vad,asta vreau sa-mi arate…vreau sa vad oameni goi,goliti de superficialitate,de prejudecati si ratiune. Sa ne ghidam dupa instincte,sa fugim de aparente.

“Full of venom and rage!”

“That’s Rock Bottom
When this life makes you mad enough to kill
That’s Rock Bottom
When you want something bad enough you’ll steal
That’s Rock Bottom
When you feel you have had it up to here
Cause you mad enough to scream but you sad enough to tear”

Ne sucim si ne punem intrebari..ne ingropam in frustrari si devenim inutili. Uitam sa iubim ,noi stim sa definim..si cand zicem ca nu stim,mintim! NOI stim sa definim ORICE,ne pricepem la cuvinte,stim sa manipulam,sa seducem,sa mintim,sa uram..stim sa castigam bani ,stim sa ii cheltuim,stim totul. Noi stim cum sa facem sex si dragoste,noi stim chiar si diferenta,noi stim ce e o curva si ce e o tarfa,stim totul despre clasa de jos,clasa de mijloc si clasa de sus. Noi stim istorie si geografie,stim sa vorbim corect,stim sa ne privim in ochi si sa aratam altceva. Ochii = oglinda sufletului>? Pe dracu’ …pot sa te mint uitandu-ma in ochii tai fara remuscari…la fel poti si tu!

Simt furie fata de societate,fata de copii,fata de oamenii din jur,fata de parintii mei,fata de fratele meu,fata de casa mea…simt furie fata de frumos,fata de cuvinte. Simt furie fata de mine !

Intr-un final suntem un ambalaj biodegradabil. Slava cerului ca traim doar 70 de ani de superficialitate si apoi ne mananca pamantul…Bine ca cineva a avut inspiratia sa ne lase doar atatia ani sa ne uram si sa ne injunghiem …doar atatia ani sa falsam,doar atatia ani sa iubim ..doar o clipa sa fim fericiti…doar atata timp sa ne cladim limite si bariere..obstacole la tot pasul..

Mi-e scarba si sunt furioasa !

Ironia sortii.

Pun pariu ca multi dintre noi ne-am considerat invingatori la un moment dat. Fie ca a fost vorba de o competitie,de o aventura,de un sentiment sau pur si simplu de un om. Da,in cele mai multe dintre cazuri,omul de langa noi este un trofeu si pana sa ajungem la el am fost intr-o competitie.

Astazi mi s-a spus cu o seninatate deplina o anumita intimitate . Una care tinea de mine. Nu,nu pot s-o spun pe sleau ca nu-mi place sa ies invingatoare “pe podium” in absolut toate competitiile. Cateodata sunt invingatorul din umbra :)

Tot astazi mi-am dat seama ca oamenii sunt de cacat. Clar! De ce? Nu ma intrebati pe mine,nu eu i-am creat. Doamne,chestia aia pe care ai folosit-o tu ca sa-l creezi pe Adam iti spun sigur ca nu era pamant daca ma intelegi :)

Cum poti sa spui ca iubesti o persoana,sa te declari cel mai mare “fan” si pe la spate sa o renegi ca si cum ar fi un strain.

Cum sunt eu invingatoare? Pentru ca eu sunt persoana careia i se povesteste …absolut tot . Muhahahaha :) )

Aaa…btw…never been better. Ori e linistea dinaintea furtunii ,ori in sfarsit merit si eu sa fiu fericita. Sper ca a 2-a varianta.

Bear hugs and remember to smile . Ah,inca ceva..nu uita ca nu timpul te controleaza pe tine ci tu il controlezi pe el .

Oameni …

Am cunoscut multi oameni in viata mea (de pana acum) . Oameni pe care nici daca as vrea nu i-as putea categorisi ca sa spun asa … Nu-i pot pune in 5 categorii pentru ca toti sunt diferiti si fiecare are cate o calitate care-l scoate de acolo. Dar mai stiu ca fiecare are cate un defect prin care automat se “integreaza: intr-o categorie . De exemplu,am cunoscut : oameni prosti,oameni frumosi,oameni superficiali,oameni interesanti sau oameni plictisitori,oameni rai,oameni invidiosi,oameni cu suflet,oameni mici …

Nu stiu de ce am inceput sa scriu despre oameni. Poate pur si simplu pentru ca ma fascineaza …ma fascineaza cand observ ca fiecare om ma face sa ma simt altfel.

Din nou, nu stiu unde voiam sa ajung…sunt foarte imprastiata zilele astea.

Simt ca am ajuns undeva,intr-o culme,si un orizont imi este clar..e acolo,nu se misca si nu e incetosat. Insa,restul sunt total opusul…ma simt ca intr-un cerc vicios in care totul se leaga fenomenal de bine. Stiu ca o sa scap de aici odata ce rezolv o singura problema dar drumul e anevoios…

In fine,ganduri ciudate la ora asta. Pe scurt,sunt fericita,sincer …imi este prea bine si sper sa nu se schimbe nimic in sensul asta prea curand.

Ah si inca ceva…atunci cand renunti sa cauti ceva,o sa gasesti. Si asta nu se refera la iubire,ci la toate celelalte lucruri.

And remember …what goes around,comes around ! ;)

Vreau sa va doara!

Azi voiam sa scriu despre ipocriti,despre prosti,despre mincinosi,despre nesimtiti,despre nepasatori. Azi voiam sa ma revolt,din nou. Azi voiam sa va scuip. Azi voiam sa va zic un sincer “Hai sictir!” . Azi voiam sa va doara.

Dar azi a trecut … azi a devenit maine si pe parcurs,in timp ce scriu randurile astea,mi-am dat seama ca a trecut o zi in care,in loc sa-mi pese de mine si de persoanele iubite,m-am revoltat si m-am “gandit” la voi.

O mie de jigniri imi trec prin minte,niciuna indeajuns de usturatoare pentru cat de jigodii sunt unii si totusi ma alin cu gandul ca mai exista pe lumea asta oameni carora le zambesti din suflet si iti arunci masca de pe fatza obosita. Oameni carora le acorzi o imbratisare sincera,oameni care te iubesc neconditionat.

Sunt fericita ca ii am alaturi pe acei cativa. Va iubesc >:D<