Keeping my head up high for you and for my sanity.
Sunrise or sunset?
februarie 8. 2010 la 8:36 pm (de suflet, muzica)
Tags: Joe dassin Et si tu n'existais pas
Localizare :
februarie 7. 2010 la 8:12 pm (crize existentiale)
Tags: wuthering heights
Wuthering Heights
Am realizat ca fug de mine..de gandurile si de sentimentele mele. De fiecare data cand incepe sa ma cuprinda disperarea,reusesc sa reprim orice amintire sau gand care ma aduce acolo.
Ma uit la ea si simt cum ma prabusesc. Simt cum se chinuie sa nu se prabuseasca si ea. Why is so godamn hard? WHY?
februarie 6. 2010 la 8:24 am (de suflet)
Tags: durere
De ce m-ai lasat singura?!?! Nu stiai ca erai sufletul meu?!
trecut ,prezent,viitor
februarie 3. 2010 la 3:24 pm (de suflet)
Tags: durere, moarte, tata
Saptamana trecuta credeam ca in sfarsit am luat deciziile potrivite ca sa-mi pot aduce viata din nou pe linia de plutire. Hotarasem sa ma mut inapoi acasa,sa fiu aproape de mama si mai ales de tata. Hotarasem sa fiu acolo cat timp mai are. Era fericit,il sunasem si ii spusesem si el de abia ma astepta sambata. I-am dat si mesaj si i-am spus cat de mult il iubesc. Vorbisem deja cu toata lumea si fratele meu ma sustinea,ba chiar urma sa ma ajute sa-mi mut bagajele sambata.
A venit si vineri,eu dadeam mesaje amuzante. Stiu ca la un moment dat mi-a dat Andreea mesaj ca ma iubeste mult si mi s-a parut ciudat dar n-am realizat. Apoi m-a sunat fratimiu,mi-a spus ca sa ma invoiesc si sa cobor ca ma asteapta Oana. Eu am crezut ca mergem sa mancam ceva asa ca razand l-am intrebat “unde mergem?” si el mi-a spus ” la buftea…a murit tata”.
Stiu ca am inceput sa tremur si m-am asezat pe scaun,si el a tipat in telefon ca sa ma calmez si sa fiu puternica pentru mama.
Am ajuns la Buftea si am fost puternica,am stat langa mama tot timpul,am ajutat-o sa planuiasca totul.
Sambata stiu ca am cedat. Stiu ca m-am certat cu toata lumea si am urlat la babele alea. Am injurat si am dat cu pumnul…am plans necontrolat si m-a durut..rau rau de tot. Nu am dormit,am ramas,langa mine a ramas si Andreea,toata noaptea.
Duminica urma sa fie inmormantarea.
Nu stiu exact ce s-a intamplat dar am amortit. Complet. Nu mai simt nimic,sunt constienta de tot dar nu pot sa plang. Toti se uitau la mine ca la o ciudata ca nu-l plangeam,dar efectiv nu puteam. Nervii si furia probabil ca m-au ajutat. Ma uitam in jur si vedeam numai fetze false. Si pe langa toate astea vedeam durerea fratelui meu. O durere imposibil de descris,pe care nici acum nu o inteleg in totalitate.
Luni m-am mutat inapoi,langa mama. M-am mutat in singura “casa” pe care am avut-o vreodata,in locul in care trebuia sa fi ramas de la inceput.
Acum bineinteles ca am mii de ganduri. De ce nu plang? De ce nu simt? Oare el ce a gandit? De ce n-am fost mai des pe la el? De ce…
Am un mare gol in mine si stiu ca l-am pierdut pentru totdeauna.
Multumesc tuturor celor care au fost alaturi de mine si iti multumesc in special tie Andreea pentru absolut toate lucrurile pe care le-ai facut pentru mine si pentru mama.
“Atat de mult mi-e de dor de tata…”
But I’m a creep …
ianuarie 25. 2010 la 6:37 pm (muzica)
Tags: damien rice the blowers daughter, everlast babylon feeling, muzica, radiohead creep, zale girl
Am amestecat muzica intr-un fel tare ciudat in seara asta. Sunt singura si ma las in voia simtirii…
No love,no glory/ No hero in her sky..
Apari zambind , prelungind vara
Si readuci toata lumina diminetii , seara
Si ceva ce nu am mai ascultat de mult : I’ve got a babylon feeling …
http://www.trilulilu.ro/iupyyy/8330af83ead954
Ciresarii
ianuarie 24. 2010 la 9:29 pm (de suflet)
Tags: ciresarii, durere, iubire, momente, tata
De ce tocmai Ciresarii? Pentru ca este cartea copilariei mele,pentru ca au fost primele volume citite cu atat de multa pasiune incat dupa ce le-am terminat le-am luat iar la citit…pentru ca tata mi-a dat primul volum.
Zilele astea mi se facuse dor ,asa ca intr-o pauza la serviciu m-am hotarat sa caut pe net sa vad daca le gasesc uploadate. Si le-am gasit…acum m-am apucat sa le “rasfoiesc” din nou.
Probabil simt nevoia sa fiu iar in vremurile alea..vremurile in care grijile mele se limitau la cat timp liber am pentru iesit pe afara si cum sa-l enervez mai rau pe fratimiu. Acum totul e diferit,traiesc altfel si sunt prea…mare.
Timpul trece si nu-l putem opri. Oamenii sufera si nu-i putem ajuta. Durerea nu se masoara ..probabil pentru ca uneori este atat de intensa incat ar omori un om.
Astazi mi-am petrecut ziua acasa la parintii mei. Am primit un telefon de la cineva care acum cateva saptamani m-a facut sa plec val-vartej din Buftea ca sa prind maxi sa ne intalnim. Azi mi-a fost indiferent..mi-am dat seama ca momentele cu persoanele care te iubesc cu adevarat sunt numarate. Si daca exista cineva care nu iarta acela este timpul.
Oare ce se petrece in inima unui om care stie ca zilele lui sunt pe sfarsite? Oare are regrete sau ar face ceva diferit? Oare rememoreaza amintirile si zambeste sau plange? Ceea ce am citit azi in ochii lui a durut…sufera ,sufera cum nimeni nu merita si pe langa el sufera multi altii care poate ar trebui sa intoarca spatele sa plece. Dar nu o fac..pentru ca avem suflet si avem mila,iubire si stim ca timpul chiar nu sta in loc.
Ai dreptate, am fost egoista cand am pus problemele mele de rahat mai presus de ceea ce conteaza cu adevarat …si in momentul asta EL conteaza cel mai mult pentru ca daca il abandonez acum,nimeni n-o sa ma ierte,nici macar eu n-o sa ma iert.
Poate n-are sens ce scriu dar mi-am amintit ca nu traiesc pentru nimeni si nu scriu pentru nimeni decat pentru mine si sufletul meu…iar acum e mai greu ca oricand.
Multumesc pentru seara asta Bro’,mi-ai amintit ca si tu ai fost la fel ca mine si ai suferit la fel ca mine..poate nu o sa citesti niciodata ce scriu acum but you mean the world to me and no one could ever change that. Thanks for making me stronger.
Iti doresc…
ianuarie 18. 2010 la 7:02 pm (de suflet)
Tags: parazitii versuri
…ce-mi doresti tu mie si sa ti se-ntample tie!”
Azi cica mi s-a furat telefonul. Nu va bucurati,l-am recuperat pana la sfarsitul zilei.
I can’t do this no more…I just don’t have the energy required to face all this.
Adaugă articol nou
ianuarie 15. 2010 la 10:13 pm (de zi cu zi)
Tags: colegi, fcrp examen, frate, job, probleme, teorie
) Hey there! Wazzuuup?
Eu sunt bine,sanatoasa..deocamdata.
Am venit sa povestesc ultimele detalii (picante? nu nu) din viata mea.
Paaaaaai incep cu noul meu loc de munca. Desi prima zi a fost un mic cosmar,mi-am revenit in urmatoarele 2. Oamenii sunt foaaarte ok,colectiv de oameni tineri,cel mai “batran” fiind si directorul care are max 40 de ani.
Impart imensul birou cu inca 4 tipi care la randul lor sunt surprinzator de … copii.
DF este cel mai nou si cel mai serios,in ultima vreme am observat ca s-a dat si el pe brazda ,mai scapa o gluma ceva.
AD este bad boy-ul biroului…genul ala de cuceritor care o arde timid. Cu el am vorbit cel mai mult pentru ca e singurul care fumeaza si mergem impreuna in pauze si apucam sa mai vorbim.
FD …arogant,frumos,destept,nevasta insarcinata
) ah,am uitat ca e extrem de enervant,e prea sigur pe el dar in acelasi timp ma ajuta foarte mult si are rabdare cu mine sa ma invete anumite chestii.
si mai este ID ..care este porcos si dezghetat si imi zice “sarumana” desi l-am rugat sa nu-mi mai spuna asa! Imi place la nebunie modul lui de a injura. E o caterinca de om ..el se cearta cu toate lumea razand.
Desigur sunt mult mai multi oameni dar pe astia ii stiu cel mai bine avand in vedere ca stau atatea ore pe zi cu ei acolo.
Imi place ce fac..nu ma trezesc exasperata ca IAR ma duc la munca plus ca in sfarsit lucrez intr-un mediu la care am visat.
In alta ordine de idei,maine am primul examen. Good part: n-am invatat dar exista o a 2-a sansa ..the bad part : nu stiu ce sa fac pentru ca nu stiu daca o sa am bani sa platesc a 2-a rata si nici nu vreau sa le cer bani alor mei..
Am avut in sfarsit o discutie mai serioasa cu fratele meu azi. Pentru prima oara ever s-a gandit sa insiste sa vina sa ma vada (eu l-am rugat,apoi m-am razgandit si i-am zis sa nu mai vina) asa ca am avut ocazia sa-i explic anumite lucruri pe care le gandise gresit in privinta mea. Eu mi-am rezolvat cateva dileme si am spus ce aveam pe suflet iar el a plecat cu o impresie total diferita decat cea pe care o avea inainte sa vina ( acum fiind una mult mai buna).
Nu stiu daca o sa fie bine,incerc sa le iau pe rand dar nu prea merge strategia asta. Teoria este foarte simpla dar cand vorbesti concret parca esti in bezna. Deja ma plictisesc/enerveaza oamenii care imi spun ca o sa fie bine si ca toate se rezolva si toate problemele au o rezolvare. FRATE,nu e adevarat. Cateodata,sunt situatii cand esti in cacat pana la gat si nu mai poti sa iesi si nici nu e o mana pe langa tine sa te traga.
Anyway, maine ma duc macar sa vad in ce consta examenul ala ca n-am idee ce trebuie sa scriu . Istoria culturii romane moderne ..
Best wishes! Hugs
Yaaaaay!
ianuarie 12. 2010 la 6:25 pm (de zi cu zi)
Tags: job
Nu stiu cum si de ce dar se pare ca nu mai trebuie sa astept pana vineri pentru raspuns : I’ve got the JOB!
Thank You!
P.S. : I’m glad I’ve met you,you’re a wonderful person…